Cel mai lung pod cu putinţă din această ţară nu duce nicăieri

Cel mai lung pod cu putinţă din această ţară nu duce nicăieri. Este cel mai lung pod construit vreodată în Peru, o structură masivă de ciment și fier, care traversează râul Nanay.

Podul conectează zone neatinse ale Amazonului peruan. Până în prezent, el nu ajunge nicăieri.

Cel mai lung pod cu putinţă din această ţară nu duce nicăieri

Podul face parte dintr-un proiect de autostradă federală, destinat a conecta Iquitos, în nord-estul Peruului, de districtul El Estrecho, de la granița cu Columbia, cu un total de aproximativ 188 de kilometri.

Proiectul se confruntă cu o opoziție crescândă din partea triburilor indigene, care se tem că construcția va duce la deposedarea lor de pământ, defrișare și trafic de droguri, care au afectat proiecte similare, în cea mai mare pădure tropicală din lume.

„Autostrada ne va ucide”, a declarat Everest Ochoa, membru al grupului indigen Maijuna, care trăiește în Amazonia Peruană, pentru The Associated Press. „Trebuie să oprim acest proiect de dragul copiilor noștri, pentru a proteja pământul pentru ei”, spun indigenii.

Citeşte şi: Un trib din Peru susține că a fost atacat de "extratereștrii" de 2,5 metri. O fată a ajuns la spital

Lucrările de construcție sunt oprite, deoarece guvernul efectuează un studiu al zonei, dar Ministerul Transporturilor a construit deja cel mai mare pod al țării, are 2,3 kilometri lungime, peste râul Nanay, un afluent al Amazonului.

Liderii indigeni spun că comunitățile de pe traseul autostrăzii nu au fost consultate.

„Guvernul nu ne-a întrebat nimic despre autostrada care trece prin teritoriul nostru și vrem să ne fie respectate drepturile”, a spus liderul comunității Artur Francis Cruz Ochoa.

Comunitatea sa, Centro Arenal, este lângă pod și a avut deja de suferit, a spus el. „Drogurile au început deja să se infiltreze în comunitatea noastră, tinerii le consumă deja. Odată cu construcția autostrăzii, situaţia se va înrăutăți”, explică Ochoa.

Citeşte şi: Cum au cucerit micii românești țara incașilor. O româncă face ravagii cu ei, în Peru

În satul Sucusari, tot lângă viitorul traseu al drumului, oamenii au aceleași temeri. Este o comunitate de case din stuf, unde cei 180 de locuitori duc un stil de viață tradițional, pescuind, vânând și cultivând fructe pentru piețele locale, în principal aguaje, o delicatesă amazoniană.

„Vom pierde pământ, animale, pești, apa va fi contaminată, ca și pădurea. Dacă pădurea se pierde, nu vom avea apă. Nu vom avea viață fără apă”, a spus Sebastian Rios Ochoa, explicând: „Cu autostrada, abundența pe care o avem acum se va sfârși”.

Foto: Profimedia Images

Ministerul Transporturilor spune că obiectivul proiectului este de a conecta oamenii de-a lungul drumului și de a promova economiile locale, de a consolida comerțul și de a contribui la asigurarea securității zonelor de frontieră.

Ministerul a spus că construcția podului este considerată un proiect de infrastructură pentru servicii publice și, ca atare, nu este obligată să fie supusă consultării prealabile cu triburile indigene, conform legislației din Peru.

Citeşte şi: FOTO Corul Madrigal, primul cor din lume care face un videoclip în orașul sacru Machu Picchu

Iquitos-El Estrecho este cea mai mare și mai scumpă construcție de autostradă din Amazonul Peruan, potrivit unui raport recent al Societății Peruviane de Dreptul Mediului, o organizație nonprofit. Raportul spune că a existat deja o acaparare de pământ și o defrișare pe pământurile indigenilor.

Autostrada va traversa două zone protejate, Maijuna Kichwa și Ampiyacu Apayacu, care acoperă aproximativ 8.000 de kilometri pătrați (3.000 de mile pătrate) de pădure veche, potrivit raportului.

Zoila Ochoa Garay, în vârstă de 58 de ani, plânge când vorbește despre comunitatea ei din Centro Arenal, unde începe prima porțiune a autostrăzii. „De când a început acest proiect de autostradă, oamenii au invadat pământul comunității noastre”, a spus ea. „Nu există dreptate aici.”