Recunoașteți personajul? Actorul ce a rămas profesor de română toată viața. A murit uitat de public

DE Eduard Niculescu | Actualizat: 30.06.2024 - 17:42
Actorul ce a rămas profesor de română toată viața - Foto: Facebook/Cineclic

Personajul din imagine este un actor care a rămas profesor toată viața, în ciuda succesului de care s-a bucurat pentru o vreme. A fost elogiat pentru prestația dintr-o coproducție româno-franceză, apoi a fost „sărit” de la alte roluri principale, așa că a revenit la catedră.

SHARE

Personajul de astăzi este un actor care a rămas profesor de română toată viața. A cunoscut un moment uriaș de glorie, ca artist amator, după un film care a făcut furori în epocă, apoi, treptat, a primit numai roluri mici și negative, ucru ce l-a determint, în final, să revină la catedră.

Recunoașteți personajul? Actorul ce a rămas profesor de română toată viața. A murit uitat de public

Puțini actori din cinematografia noastră au avut un destin mai nebișnuit decât al lui Alexandru Virgil Platon.

La jumătatea anilor 60, el devenise un adevărat star mai ales datorită personajului Codin, pe care l-a interpretat în filmul cu același nume, regizat de un mare director al epocii, francezul Henri Colpi și având-o ca parteneră pe vedeta feminină, tot franceză, Françoise Brion. 

Un adevărat uriaș, cu figură și privire ce putea împrăștia teroare în jur, Platon era, de fapt, un profesor de limba română și latină foarte iubit și apreciat de elevii săi de la o școală din Mediaș.

S-a născut în 27 aprilie 1933, la Bacău și a absolvit Facultatea de Filosofie –Ziaristică la Universitatea din București, iar mai tîrziu, în 1966, și Institutul de Actorie (IATC).

Citește și: Mihai Mereuță, „țăranul” din filme, a fost tatăl unuia dintre cei mai bogați români

Figura și prezența lui i-au impresionat pe activiștii culturali care străbăteau țara-n lung și-n lat pentru a găsi potențiale talente, oameni cu figuri „adecvate” unor roluri din cinematografia ce o luase pe drumul preamăririi mărețelor realizări comuniste și înfierării elementelor dușmănoase sau a dușmanului de clasă, burgezia.

Virgil Platon în „Codin”, alături de vedeta franceză din acele timpuri, Françoise Brion - Foto: Facebook/Cineclic

Iar pentru a exista mesajul pozitiv și „băieții buni” trebuia să existe și opozantaul acestora, „dușmanul” a cărui figură fioroasă îi îndepărta pe oamenii simplu de valorile pe care acesta le reprezenta, de fapt.

Astfel, în 1961, Platon este ales să interpreteze unul dintre roluri în producția „Setea”, ecranizarea romanuui cu același nume scris de Titus Popovici, în regia lui Mircea Drăgan.

A intrat „în pielea” lui Ezechiel, fiul lui Gavrilă Ursu, un țăran chiabur din Deleni, promotorul unui mod tradițional-patriarhal de viață, interpretat de marele actor George Calboreanu.

Citește și: Recunoașteți personajul? Actorul care nu s-a căsătorit niciodată. A jucat în „Ciprian Porumbescu”

Un an mai târiu, tot sub direcția lui Mircea Drăgan, Platon apare și în „Lupeni 29”, un film propagandistic cumplit de prost, care a fost făcut mai mult ca să-i fie oferit un rol Licăi Gheorgiu, fiica mult iubită a liderului de atunci al țării Gheorghe Gheorghiu-Dej.

Dar în 1963, actorul va avea parte de rolul vieții sale, fiind distribuit în rolul principal masculin din coproducția româno-franceză „Codin”, o ecranizare după romanul lui Panait Istrati, regizată de un mare regizor al timpului, Henri Colpi.

Dar iată cum descria Paul Suditu acest episod, într-un articol apărut în revistaromaniamare.ro.

„Când în 1963 tovarășii de la Buftea au hotărît să facă un film și după romanul ,,Codin”, al lui Panait Istrati, nu și-au mai bătut capul unde să găsească un actor cu moaca și mai ales cu fizicul de uriaș, care să-l ,,facă” pe Codin, haiducul bălților de la Brăila, urmașul lui Terente.

Căci Virgil Platon era tot la Mediaș, profesor, nu actor. În consecință, l-au mai tuns și pieptănat, l-au învățat să meargă și să dea din mîini ca un actor adevărat, și mai ales l-au dublat la post-sincron cu Emanoil Petruț.

Și, uite-l pe Codin, în regia lui Henri Colpi, dintr-o coproducție româno-franceză, cînd violent, gata să ucidă un bou numai dintr-un pumn, cînd să se împrietenească și să meargă la pescuit cu copilul Adrian Zografi”, scrie Paul Suditu.

Prestanța fizică și privirea lui Virgul Platon erau înspăimântătoare pe ecran - Foto: Facebook/ Cineclic

Interpretarea și simpla apariție fizică a lui Virgil Platon au impresionat pe toată lumea, astfel că i se prevedea deja o carieră senzațională.

Mai mult, parcă pentru a da și mai multă greutate acestei perspective, el a absolvit chiar cu 10, în 1966, și IATC-ul, devenind actor „cu patalama”.

Iar după aceea, într-adevăr, a devenit nelipsit de pe platourile de filmare de la Buftea. Au urmat alte roluri în filme importante, devenite adevărate „clasice”, precum „Neamul Șoimăreștilor” (1964), „Dacii” (1967 ), „Columna” (1968), „Mihai Viteazul” (1971), „Păcală” (1974), „Mușchetarul român” (1975), serialul „Toate pânzele sus” (1977), „Falansterul” (1979) sau „Iancu Jianu zapciul” (1981).

Dar - pentru că există și un mare „dar” - rolurile pe care le-a mai primit au fost toate de mică anvergură și doar de personaje negative, de la țiganul-călău din „Neamul Șoimăreștilor”, la legionarul cu câte o replică scurtă, din filmele lui Nicolaescu și până la jandarmul din „Păcală”.

Citește și: Cum a ajuns Vlad Rădescu cel mai popular actor român din China? Filmul ce l-a făcut o legendă acolo

Nimic de consistența lui Codin nicio șansă de a-și extinde registrul actoricesc. Treptat, Platon a devenit mai degrabă un figurant într-o lume unde eroii principali trebuiau să fie buni și frumoși sau măcar să nu inspire atâta teamă precum o făcea el.

Virgil Platon, în probe pentru filmul „Dacii” - Foto: Facebook/Cineclic

Nu se știu exact motivele din spatele acestei „căderi” totale din grațiile regizorilor și a „tovarășilor” ce luau deciziile în cinematografie, dar se cunoaște consecința acesteia.

Soarta nemaifiindu-i prielnică, încet-încet, Virgil Platon s-a întors la prima iubire – cea de profesor de română, și s-a dedicat familiei, creșterii și educației fiicelor sale.

De altfel, numele uneia dintre ele i-a fost dat tot în legătură cu cel mai important rol și fim al lui Platon. Și asta pentru că așa îi promisese regizorului Henri Colpi

„Așa mă înțelesesem cu Colpi, i-am promis că, dacă voi avea un băiat, am să-i spun Codin, iar dacă o să fie fată, am să-i pun numele Codina“. spunea Platon citat de cinemagia.ro.

A rămas la catedră până la ieșirea la pensie, apoi, mutat în București, a tatonat cu politica și chiar candidând din partea unui partid la Primăria sectorului 6, dar fără succes.

Citește și: Recunoașteți personajul? Iubitul actor căruia un diagnostic greșit i-a distrus viața. A avut 5 soții

În  2003 a mai fost distribuit în serialul lui Tudor Mărăscu, „Adio, Europa”, dar zarurile fuseseră deja aruncate pentru el

Virgul Platon, mărețul Codin, a murit pe 26 Ianuarie 2020, la vârsta de 87 de ani și a fost înmormântat în cimitirul din Copalnic Mănăștur, județul Maramureș, localitatea natală a soției sale.

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te