Cât de vechi e jocul de table, de fapt? Împăratul roman ce paria echivalentul a 10.000 $ pe partidă

DE Eduard Niculescu | Actualizat: 02.05.2024 - 08:14
Cât de vechi e jocul de table, de fapt - Foto: Pixabay - cu rol ilustrativ
zaruri
jucatori zaruri

Cât de vechi e jocul de table, de fapt? A fost și este practicat de milioane de români, de-a lungul timpului, fiind una dintre metodele preferate de petrecere a timpului liber. Dar jocul are o istorie care ajunge până la faraonii Egiptului Antic și împărații romani.

SHARE

Cât de vechi e jocul de table, de fapt? Practicat cu consecvență de generații de români, acest joc este una dintre cele mai populare metode de petrecere a timpului liber, fie prin parcuri, fie pe plajă sau, pur și simplu, pentru plăcerea companiei.

Dar tablele, ce poartă și numele de Backgammon, se joacă de mii de ani, iar unul dintre împărații romani paria echivalentul a 10.000 $ pe partidă.

Cât de vechi e jocul de table, de fapt? Împăratul roman ce paria echivalentul a 10.000 $ pe partidă

Jocul de table, denumit și Backgammon, este unul dintre cele mai vechi jocuri existente, alături de cele de Go și de șah. 

Se estimează că are o vechime de aproximativ 5.000 de ani și este foarte posibil să își fi avut originea în ceea ce astăzi este Irakul - în trecut Mesopotamia.

Dovezi recente în sprijinul acestui lucru au fost găsite atunci când zaruri foarte timpurii, făcute din oase umane, au fost descoperite în zona respectivă.

De asemenea, au fost descoperite multe dovezi ca și faraonii Egiptului Antic jucau Senet, un joc asemănător celui de Backgammon.

Citește și: Ce este jocul Catan, practicat de Marcel Ciolacu? România, gazdă a unor competiții internaționale

Table de joc, care datează din anul 1500 î.Hr. au fost descoperite chiar și în mormântul faraonului Tutankhamon. 

Romanii au fost primii care l-au făcut cu adevărat popular. cu versiunea lor numită „Duodecum Scripta et Tabulae” sau, pe scurt, „table”.

Împăratul roman Claudius (41 - 54 d. Hr.) era un jucător pasionat - avea o tablă specială construită pe spatele carului său pentru a ușura plictiseala călătoriilor lungi, potrivit bkgm.com.

Zaruri timpurii, datând de acum circa 5.000 de ani, folosite în Mesopotamia antică, actualul Irak - Foto: bkgm.com

De asemenea, urmașul său, crudul și extravagantul împărat Nero (54 - 68 d.Hr.) a fost un jucător pătimaș.

El paria sume mari la fiecare joc, echivalentul de astăzi a 10.000 de dolari pe partidă, conform sursei citate.

Istoria nu consemnează ce se întâmpla cu adversarii săi dacă pierdeau și nici în cazul în care aveau îndrăzneala să câștige în fața imprevizibilului Nero.

Timp de mulți ani au existat reguli diferite, în funcție de nivelul social al fiecăruia. În timp ce ofițerii mizau mize mari, jocul a devenit atât de popular în timpul Cruciadelor, încât soldații care nu aveau un anumit rang nu aveau voie să joace.

Tablele au fost menționate și în literatura timpurie, atât în „Povestirile din Canterbury” ale lui Geoffrey Chaucer, scrise între anii 1387 - 1400, cât și de William Shakespeare, în „Love's Labour's Lost”.

Citește și: Care e cea mai veche cafenea din Țara Românească? Rezistă de 200 ani. Eminescu și Caragiale, clienți

Cuvântul Backgammon a apărut pentru prima dată în 1645. Nimeni nu știe cu siguranță de unde provine numele, dar majoritatea cercetătorilor sunt de acord că, cel mai probabil, provine din engleza mai veche, în care „baec” = „spate” și „gamen” = „joc”.

Jocul a continuat să fie practicat de-a lungul secolelor, dar a avut parte de lupte constante cu autoritățile și cu biserica, care doreau să îl interzică din cauza elementului de noroc prezent în joc. 

Tablele au ajuns și în America, iar un fan al acestui joc este chiar Thomas Jefferson - al treilea președinte american, între 1801- 1809 - despre care se spune că juca Backgammon în timp ce edita Declarația de Independență.

Francezii au numit jocul „tric trac”, denumirea fiind inspirată de sunetul pe care îl făceau zarurile când se rostogoleau. În Franța, el a fost considerat un joc nobil, pentru aristocrați.

Jucători de table, imortalizați într-o frescă găsită în Pompei, orașul distrus de eripția vulcanului Vezuviu, în anul 79 d. Hr - Foto: bkgm.com

Popularitatea sa a continuat în epoca victoriană și era foarte practicat la petrecerile de weekend de la conacele de la țară ale aristocrației britanice.

Treptat, el a ajuns un joc populr mai ales în rândul populației obișnuite, părăsind saloanele simandicoase ale înaltei societăți. 

În 1964. în Bahamas, s-a desfășurat primul turneu de table, ideea fiind preluată rapid și de Las Vegas și Londra, potrivit historia.ro.

Jocul a depășit orice granițe, ajungând și în România, deși nu e cunoscută prima sa atestare.

Totuși, în 1667, în vremea domnitorului Radu Leon (1664-1669). Kara Hamie, fost oștean în garda palatului împărătesc din Constantinopol, a deschis primul „magazin de cafea” din Bucureşti. 

Citește și: VIDEO Cine e cântăreața care l-a făcut pe Ceaușescu să spună Tatăl nostru în genunchi. Era rapidistă

El se afla în centrul oraşului, pe locul unde, astăzi, se află clădirea principală a Băncii Naţionale a României.

Într-un asemenea loc, clienții puteau nu doar să bea cafea ori să mănânce dulciuri, ci să și joace ghiulbahar, un joc asemănător celui de table, adus în Principate de otomani.

În zilele noastre jocul de table/Backgammon este jucat atât prin parcuri, dar poate fi foarte ușor accesat online și de pe oricare dispozitiv smart.

În România există chiar și o federație națională de specialitate, ce organizează cu consecvență turnee și concursuri naționale pentru împătimiții jocului.

 

 

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te