Trump nu mai sperie Europa

DE Ion Petrescu | Actualizat: 25.02.2024 - 18:24

Pentru prima oară în istoria bătrânului nostru continent, opinia publică europeană este extrem de sensibilă la viitoarele alegeri prezidențiale organizate de partenerul strategic peste Ocean.

SHARE

Asta pentru că este tot mai mare probabilitatea ca Donald Trump să revină la Casa Albă.

Pe timpul primului său mandat, el a impulsionat țările europene aliate să își mărească alocările bugetare anuale pentru apărare și statele europene membre ale NATO s-au conformat, inițial parțial, acestei exigențe a președintelui de atunci al SUA. 

Ce a uitat Donald

Mai nou, Donald Trump a declarat - în cel de-al doilea weekend din luna februarie -, că, dacă va ajunge din nou președinte, va „încuraja“ Rusia să facă „orice naiba vrea“ țărilor care nu au plătit banii pe care el susținea că îi datorează alianței militare.

Declarația lui Trump, făcută la un miting de campanie în Carolina de Sud, părea să prezinte NATO mai mult ca o rachetă de protecție decât o alianță. A uimit pe mulți în Europa, unde națiunile au dezvoltat capacități militare în cazul în care sprijinul SUA se dovedește a fi nesigur.

Trump a cerut de mult timp ca SUA să părăsească NATO și a pus sub semnul întrebării sprijinul american pentru aliații străini. Experții în securitate națională ai ambelor părți au spus că o astfel de gândire înțelege greșit valoarea alianțelor pentru SUA.

Niciodată până acum un președinte american – chiar și unul fost, dar care aspiră să revină la Casa Albă – nu a sugerat că ar incita un inamic să atace pe aliații americani. Dacă este de crezut declarația lui Trump, potențiala sa realegere în acest an ar putea modifica în mod fundamental ordinea mondială. Doar teoretic!...

Asta deoarece Donald Trump a uitat - intenționat sau nu - faptul că tocmai comunitatea democratică europeană are 447 milioane de locuitori, deci de trei ori mai mult decât populația Rusiei. Prin urmare dispune de un potențial demografic care asigură un număr mai mare de bărbați mobilizabili, într-o situație ipotetică de viitoare (nedorită) confruntare militară pe continentul Europa. 

Cum bine a replicat Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO, acesta a respins orice sugestie „că țările din cadrul alianței nu s-ar apăra una pe cealaltă“, după ce fostul președinte american Donald Trump a declarat că nu va respecta clauza de apărare colectivă, din cadrul alianței, dacă va fi reales.

Cu efectivele militare la vedere

Abandonarea ipotetică de către Trump a umbrelei de securitate care a apărat de mult timp pe prietenii din Europa, Asia, America Latină și Orientul Mijlociu ar putea, de asemenea, să anuleze valoarea acordurilor de securitate reciprocă cu țări precum Japonia, Filipine, Thailanda, Argentina, Australia și Panama.

Simpla posibilă decizie a statelor europene aliate -  situate la frontiera estică actuală a NATO - de a acționa preventiv, la est de garnița lor cu Federația Rusă, ar crea o dificultate majoră pentru conducerea armatei ruse care s-ar trezi cu un front uriaș, de-a lungul căruia armatele aliate sunt și acum puternic motivate să asigure continuitatea statalității țărilor lor independente, suverane, decise să-și apere integritatea teritorială.

Într-un asemenea scenariu, armatele germană (181.672 militari și 34.600 de rezerviști), franceză (205.000 militari activi și 35.000 de rezerviști), britanică (184.860 militari activi și 33.210 rezerviști) și spaniolă (peste 200.000 de combatanți în armată și 15.150 de rezerviști) și italiană (165.500 de militari și 18.300 rezerviști) ar constitui eșalonul doi al aliaților din prima linie - toate forțele armate menționate fiind dotate cu tehnică de luptă modernă, parțial având și experiențe expediționare relativ recente. 

Deci peste 750.000 de militari europeni - fără cei aflați la granița de est a NATO!... - în uniforme, antrenați pentru acțiuni defensive. Asta în timp ce armata rusă avea, la finele lunii decembrie 2023, circa 1.320.000 de militari activi și 2.000.000 de rezerviști. 

Sigur că în cazul unei agresiuni militare răsăritene nu se reduce totul la efectivele militare aflate în prima linie și la cele dislocabile, din eșalonul doi. Dar simpla readucere aminte a unor date publice indică imposibilitatea forțelor armate rusești de a trece „en fanfare“ peste defensiva comună europeană. 

Tot pe 10 februarie 2024, Jens Stoltenberg a spus că astfel de comentarii - precum acelea ale lui Trump - îi pun pe soldații europeni și americani la un risc crescut. Unul tot ipotetic!...

Prea viclean pentru a se păcăli singur, Vladimir Putin este perfect conștient că Rusia va pierde orice confruntare terestră, aeriană și/sau navală cu NATO. 

Totuși, printr-o politică abilă de comunicare publică, Kremlinul a reușit inducerea unei temeri în rândurile cetățenilor europeni față de... amploarea și consecințele posibile ale unei ipotetice invazii militare ruse. 

Ce țări NATO ar putea fi direct atacate de Rusia?

„Mă aștept ca, indiferent cine câștigă alegerile prezidențiale, SUA vor rămâne un aliat NATO puternic și angajat“, a declarat Jens Stoltenberg, 
subliniind totodată că orice atac asupra unei țări NATO va fi „întâmpinat cu un răspuns unitar și puternic“.

Comentariile lui Trump – care vin pe fondul unui război în desfășurare în Europa, cel din  Ucraina, și al preocupărilor crescânde cu privire la activitatea militară chineză în Marea Chinei de Sud și față de Taiwan – vor ridica probabil noi întrebări în rândul aliaților din Europa și Asia cu privire la puterea angajamentelor SUA.

În timpul mandatului său, Trump a criticat în mod repetat diferențele de cheltuieli din cadrul NATO și a acuzat unele țări că nu își îndeplinesc obligațiile. El a criticat, de asemenea, pactele de apărare americane cu aliații asiatici Japonia și Coreea de Sud.

Dar ultimele comentarii – cea mai recentă indicație că el nu ar dori să apere aliații NATO de atacurile rusești dacă va fi ales – ajung într-un moment total diferit față de perioada în care a fost în funcție.

NATO este acum puternic implicată în sprijinirea apărării Ucrainei după invazia pe scară largă a Rusiei din 2022, care a declanșat o criză umanitară în masă, a aruncat Europa în cel mai mare conflict al său de după cel de-Al Doilea Război Mondial și l-a pus pe liderul rus Vladimir Putin în situația de a fi acuzat de crime de război de către Curtea Internațională de Justiție. 

SUA și aliații săi au sprijinit Ucraina cu armament decisiv, instruire și sprijin economic, deși nu au trimis trupe în Ucraina, care nu este membră a NATO. 

Conflictul a stârnit îngrijorarea că Putin ar putea avea alte ambiții expansioniste, pe care liderul le neagă, sau că o țară NATO ar putea fi direct atacată, respectiv Estonia, Letonia, Lituania, Polonia sau chiar România. 

Invadarea vecinului ucrainean de către Rusia a determinat Suedia și Finlanda să caute aderarea la NATO și protecția colectivă pe care o oferă. Finlanda a aderat la NATO în aprilie 2023, dublând granița alianței cu Rusia.

Suedia s-a confruntat cu numeroase întârzieri în calea sa spre aderare, în special din partea Turciei, dar le-a depășit treptat, cu seninătate și măsuri interne adecvate interesului național. 

De asemenea, NATO a menținut colaborarea cu țările din arealul Indo-Pacific, pe fondul preocupărilor legate de o Chină comunistă din ce în ce mai amenițătoare. Separat, Washington a consolidat conlucrarea cu Japonia și Coreea de Sud, care monitorizează, de asemenea, constant, agresiunea intensificată din Coreea de Nord.

Trump - dacă ajunge președinte în SUA - se va putea da din nou în stambă, cu declarații teribiliste, dar aliații europeni au o defensivă proprie deloc ignorabilă de către ipotetica forță agresoare rusă. 

Putin s-a distrat cu Tucker Carlson, în interviul pe care i l-a acordat, dar opinia publică europeană nu poate fi păcălită precum aceea rusă. Iar istoria viitoarei Europe este una în care majoritatea cetățenilor europeni își va impune firesc voința unei minorități războinice.

A trecut vremea temerilor generate de un anumit drob de sare... 

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te