Cine a fost domnitorul care a întemeiat o nouă dinastie? Deși este asociat mai degrabă cu un personaj negativ, care a trebuit să fie înlăturat de Mihai Viteazul pentru a se reuși prima unire a celor trei Țări Române, voievodul de care vorbim a avut o domnie importantă, având și o ascendența de seamă, fiind urmașul vestitului aprod Purice, dar și nepotul lui Ștefan cel Mare.
Cine a fost domnitorul care a întemeiat o nouă dinastie? Era urmașul vestitului aprod Purice
Aprodul Purice este un personaj știut de mulți români din povestirile istorice, dar chiar și din manualele de altădată. A devenit inspirație pentru scriitorii români, mai cunoscute fiind poemele lui Costache Negruzzi și Dimitrie Bolintineanu.
Dar a fost și cât se poate de real, distingându-se în timpul luptei de la Șcheia din 1486, pe care Ștefan cel Mare a purtat-o contra turcilor.
În timpul bătăliei el a salvat viaţa domnului căzut de pe cal, dându-i calul său și îngenunchind, strângându-se ca o moviliță, pentru ca voievodul, scund de statură, să se poată încăleca pe bidiviu
Citește și: De ce sabia lui Ștefan cel Mare nu poate fi recuperată din Turcia? Schimbul propus de Ceaușescu
Conform lui Ion Neculce, lucrurile ar fi decurs, ulterior, așa:
„Zâmbind, Ştefan se întoarse către Purice şi îi zise: „Purice, băiete, de voi câştiga, în Movilă-naltă eu te voi schimba!“. Viteazul domn se aruncă apoi din nou în luptă, cu mai multă furie. Românii ieşiră învingători.
După război, Ştefan dărui aprodului Purice moşii, pentru fapta lui şi dragostea ce-i purtase. Purice ajunse bogat şi luă numele de Movilă. Din el se trage neamul boierilor Movileşti, dintre care unii ajunseră şi domni”.
Iar primul din familie care a ocupat un scaun domnesc a fost Ieremia Movilă, cel care, practic, a întemeiat dinastia Movileștilor, care a condus și în Țara Românească, dar mai ales în Moldova, o bună parte din deceniile de la finalul secolului 16 și începutul celui de-al 17-lea.
Scena dintre Ștefan cel Mare și aprodul Purice a fost redată și într-un tablou pictat de Theodor Aman - Foto: imagoromaniae.ro
Mai mult, prin mama sa, Maria, fiică lui Petru Rareș, Ieremia era și nepotul lui Ștefan cel Mare, completându-se astfel legăturile cu voievodul, dar și cu străbunul său, Purice.
Tatăl său, Ion Movilă, a fost mare logofăt la curtea lui Alexandru Lăpuşneanu, dar a murit înainte să-și vadă vreunul dintre băieți pe tron.
Ieremia a mai avut un frate bun, Simion, ajuns și el la conducerea celor două Țări Române, și doi vitregi, pe Ghorghe Movilă, devenit Mitropolit al Moldovei și Toader Movilă, care s-a oprit la demnitatea de postelnic.
Înainte de ajunge pe tron s-a căsătorit în 1587 cu Erzsébet (Elisabeta) Csomortany, cu care a avut nu mai puțin de 11 copii. Elisabeta era fiica marelui nobil maghiar ardelean Tamás (Toma) Csomortany (Csomortáni Tamás), proprietar al unei întinse moșii la Lozna lângă Lvov.
Era de religie romano-catolică și a influențat esențial creșterea romano-catolicismului în Moldova la începutul secolului 17, din postura de Doamnă a țării.
Citește și: Enigma morții lui Ștefan cel Mare: De ce niciun medic al lumii nu a reușit să-l vindece pe domnitor
Ieremia Movilă a fost domnul Moldovei vreme de aproape 11 ani, începând din 1595, cu o pauză de câteva luni, între mai - septembrie 1600, determinată de unirea realizată de Mihai Viteazul.
A fost ajutat să urce pe tron de cancelarul polonez Zamoyski, în locul lui Ștefan Răzvan. A fost tot timpul protejatul polonezilor, cărora nu le-a rămas deloc dator.
De altfel, chiar la începutul domniei, în august 1595, Ieremia Movilă semna un act în care se declara că Ţara Moldovei devenea „unită pe vecie cu Polonia…, membră credincioasă şi inseparabilă a Coroanei…”, conform moldova650.asm.md.
Voievodul îşi asuma obligaţia să contribuie la menţinerea păcii între cei doi rivali: Imperiul Otoman şi Polonia.
Diplomaţia celei din urmă a convins demnitarii turci de oportunitatea schimbării produse, pentru ca spre finele aceluiaşi an şi sultanul să-l recunoască pe Ieremia Vodă ca vasal al Sublimei Porţi.
Detronat de Mihai Viteazul în mai 1600, Ieremia s-a menținut în Cetatea Hotinului, de unde și-a recuperat tronul tot cu ajutorul polonezilor în septembrie 1600, când Mihai a fost învins în Transilvania la Mirăslău.
Polonezii au intrat apoi și în Muntenia, l-au învins din nou pe Mihai Viteazul la Teleajen, în 12 octombrie 1600, și l-au pus pe tronul Munteniei pe Simion, fratele lui Ieremia.
Ieremia Movilă a fost unul dintre puținii domni care au murit de moarte bună, aflat încă în scaunul domnesc.
Citește și: Care domnitor al Țării Românești a fost poreclit „Haidăul”? A sfârșit înecat în Marea Marmara
S-a dus la cele veșnice pe 10 iulie 1606, la vârsta de 51 de ani și a fost înmormântat în ctitoria sa, Mănăstirea Sucevița, ridicată pe locul unui lăcaș de cult mai vechi, din lemn. Ctitoria a devenit ulterior necropola familiei Movilă.
Dintre urmașii săi, doi băieți vor deveni și ei domnitori, dar vor sfârși tragic amândoi, în plus ei luptându-se, sub oblăduirea energicei lor mame, Elisabeta, cu verii lor, fiii lui Simion Movilă, fratele mai mic al lui Ieremia.
Comentarii 0