Recunoașteți personajul? Actrița pentru care frumusețea a fost un blestem. „Eram exploatată fizic”

DE Eduard Niculescu | Actualizat: 14.07.2024 - 08:24
Actrița pentru care frumusețea a fost un blestem - Foto: Facebook/Studiourile Buftea

Personajul din imagine, care-i dă replica marelui Alexandru Giugaru în filmul „Directorul nostru”, este o actriță pentru care frumusețea a fost un blestem. Fizicul atractiv a fost o piedică serioasă în obținerea unor roluri de compoziție, așa cum și-ar fi dorit.

SHARE

Personajul de astăzi este o actriță faimoasă acum mai bine de o jumătate de secol, pentru care frumusețea a fost un blestem. Deși a intrat în atenția regizorilor, dar și a publicului, de foarte devreme, cariera i-a fost marcată tocmai de aspectul fizic atractiv, lucru care i-a adus cu greutate roluri de compoziție, așa cum și-ar fi dorit.

Recunoașteți personajul? Actrița pentru care frumusețea a fost un blestem. „Eram exploatată fizic”

Născută pe 6 iulie 1928 la București, Angela Chiaru a debutat în filmul de propagandă “Răsună valea”. Pe atunci era încă studentă şi avea vârsta Sandei, eroina pe care-o interpreta.

Actriță de teatru și film, constant cap de afiș în perioada de pionierat a cinematografiei noastre, a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București, în 1950.

A debutat în filmul propagandastic „Răsună valea” (1950), pe când era încă studentă, având vârsta Irinei, eroina pe care o interpreta.

Citește și: Recunoașteți personajul? Frumoasa actriță ce renunță la carieră la 40 de ani. Alege calea credinței

„Ca orice personaj neapărat pozitiv, era un personaj oarecum simplist, cam schematic în vehemenţa şi entuziasmul său. Totuşi, simţeam că el trebuie să aibă neapărat umanitate, viaţă şi, cum pe vremea aceea nu se ştia încă prea bine ce înseamnă să construieşti un personaj de film, am încercat să mă joc pe mine însămi.

Eram studentă la Institut şi făceam figuraţie în corpul de ansamblu al Naţionalului. Într-una din zile ni s-a spus să mai rămânem după repetiţie fiindcă vom fi vizitaţi de un regizor de film. Pe atunci, o asemenea ştire era cu totul senzaţională.

Am avut bucuria să fiu distribuită în filmul regizat de Paul Călinescu. S-a filmat romantic, ca pentru un documentar, toată „recuzita” fiind autentică, pe un mare şantier”, mărturisea actrița, ani mai târziu, conform dosaresecrete.ro.

Angela Chiuaru, la 27 de ani, în „Directorul nostru” - Foto: captură YouTube

A urmat apoi rolul Mariei Popescu din “Directorul nostru” (1955), o partitură plină de ironie având drept cap de afiș pe inegalabilii Grigore Vasiliu Birlic și Alexandru Giugaru.

Pentru Angela, pelicula a însemnat și şansa de a lucra sub bagheta regizorală a fostului ei profesor, marele Jean Georgescu. Deşi a abordat o partitură într-un gen cu totul nou, actrița a avut mare succes de presă şi de public. 

În 1958, actrița a făcut parte din delegația României la Festivalul de la Cannes, pentru ca în anul următor să primească rolul mamei, în “Viaţa nu iartă”, o partitură dificilă de compoziție, care a devenit preferatul său.

Și asta, cu atât mai mult cu cât fizicul său atractiv îi aducea numai roluri de femei cochete, „ușurele”, deși actrița își dorea și alt tip de personaje.

Citește și: Recunoașteți personajul? Era mama lui Nică, în „Amintiri din copilărie”. Fiica ei, o actriță celebră

„În teatru jucam pe atunci diferite cochete, mărturisea cu sinceritate şi ironie actrița. Eram considerată o «frumoasă» şi eram pur şi simplu «exploatată fizic». Eram luată în seamă ca prezenţă, nu ca actriţă.

Nici nu îndrăzneam să visez la o compoziţie, necum la una ca această mamă atât de zbuciumată, întruchipare a eternului feminin de sacrificiu. Satisfacţiile însă au fost pe măsura dificultăţilor”, dezvăluia Angela Chiuaru, potrivit sursei citate.

Alături de Cristea Avram, în piesa de teatru „Peer Gynt” - Foto: dosaresecrete.ro

Au urmat alte două roluri de compoziţie: dublul rol de „aparent ţărancă, de fapt spioană” din “Secretul cifrului” (1960) şi cel de demimondenă la vârsta critică din “Poveste sentimentală” (1961), personaj pe care l-a conturat cu multă forţă, avându-i ca parteneri pe Victor Rebengiuc, Irina Petrescu, Ilarion Ciobanu sau Toma Caragiu.

În “Celebrul 702” (1962), însă, după cum spunea ea însăşi, “pericolul ce m-a păscut mereu în teatru, cel al cochetelor, m-a ajuns din urmă şi în film”.

În 1973, apare în filmul "Ciprian Porumbescu", apoi în chip de văduvă ușuratică în „Nu fimăm să ne-amuzăm” (1975). 

Ultima producție în care a jucat a fost „Ancheta” (1980), regizată de Constantin Vaeni, cu Mircea Albulescu, Remus Mărgineanu, George Motoi și Silvia Popovici în rolurile principale.

Citește și: VIDEO Recunoașteți personajul? Prima actriță ce a apărut goală într-un film românesc. Pleacă în SUA

În paralel, a publicat versuri, a scris piesa de teatru „Sora Luceafărulu” și a avut o rubrică permanentă în revista umoristică „Urzica”.

Actrița, care a jucat mult timp pe scena Teatrului de Comedie din București, a încetat din viață pe 5 martie 2012, la vârsta de 83 de ani.

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te