După ce vârstă nu mai e sănătos să bei cafea? Care sunt efectele negative asupra organismului

DE Vlad Alexandru | Actualizat: 02.05.2024 - 08:46
De ce ar fi bine să nu mai bei cafea după o anumită vârstă Foto: Freepik.com

Cafeaua este o băutură recomandată pentru efectul energizant pe care îl are mai ales atunci când suntem obosiți. Cu toate acestea, de la o anumită vârstă, consumul acesteia ar trebui să fie diminuat sau chiar oprit de tot.

SHARE

Mulți oameni de pe planetă nici nu concep să nu își înceapă ziua fără o ceașcă de cafea, Apoi mai beau una la pranz și, de multe ori, încă una după-amiază. Sunt alții care consumă în exces această băutură. 

Sunt alții care nu beau deloc cafea. 

Medicii spun că nu este periculoasă pentru sănătate dacă este consumată în candtități moderate ci, din contră, face bine. Însă, după o anumită vârstă oamenii ar trebui să aibă grijă. Cantitatea trebuie diminuată sau poate chiar eliminată, în unele cazuri.

De ce ar fi bine să nu mai bei cafea după o anumită vârstă. Efectele negative asupra organismului

Mulți adulți în vârstă recunosc puterea de energie pe care le oferă cafeaua de dimineață, mai ales după o noapte grea. Cafeaua nu numai că mărește vigilența, dar cofeina pe care o conține îmbunătățește funcțiile cognitive.

Potrivit unui studiu publicat în Journal of Nutrition, cofeina din cafea îmbunătățește memoria, atenția și fluența verbală, în special la adulții peste 70 de ani, conform huffingtonpost.es.

Potrivit statisticilor împărtășite de Statista, în anul 2020, 68% dintre adulții în vârstă de 60 de ani și peste, au băut în mod regulat cu cafea. Dintre adulții cu vârsta peste 70 de ani, aceștia consumă în medie 2,18 căni pe zi. Pentru mulți vârstnici, ritualul de dimineață de a bea cafea și a răsfoi ziarul este o obișnuință.

Citește și: 6 lucruri pe care le poți face cu zațul de cafea. Nu o mai arunca de acum înainte

Însă, prea multă cofeină poate avea consecințe negative. Înainte de a ajunge la a treia sau a patra ceașcă, iată câteva lucruri esențiale despre consumul de cafea, de care adulții în vârstă ar trebui să țină cont. 

Dar, totuși, de ce să beți prea multă cafea după vârsta 60 de ani este o idee foarte proastă? Pe de altă parte, excesul de cafea poate fi dăunător sănătății unui adult în vârstă.

Cofeina este un stimulent, iar consumul prea mult poate provoca neliniște și nervozitate la adulții în vârstă. De asemenea, poate provoca o creștere scurtă, dar semnificativă a tensiunii arteriale și, în timp, poate crește tensiunea arterială medie a unui adult în vârstă. Iar dacă beți prea multă cafea, în special după-amiaza sau seara, poate interfera cu somnul nocturn al unui adult în vârstă.

A consuma prea multă cofeină înseamnă a recrea condiții stresante pentru organism. Cercetările indică faptul că, cafeaua are multe beneficii pentru sănătate, însă la adulții în vârstă, consumul excesiv pare să aibă efectul opus. Cheia este să consumați cafeaua cu moderație!

Ce beneficii are cafeaua

Conform experților, printre beneficiile cafelei se numără reducerea riscului de diabet de tip 2, atâta timp cât nu adăugați prea mult lapte și zahăr. Se spune că, cafeaua poate reduce riscul de boli precum Parkinson și Alzheimer. 

În plus, pare să aibă un efect protector împotriva cancerului hepatic și colorectal. Contrar credinței populare, cafeaua poate reduce chiar și riscul de boli de inimă, în special la femei.

Pe lângă numeroasele beneficii pentru sănătate ale cafelei, îmbunătățește și bunăstarea emoțională. Consumul moderat de cafea a fost asociat cu un risc mai mic de depresie.

Cofeina din cafea crește nivelul de dopamină din creier, ceea ce contribuie la generarea de senzații plăcute. Prin urmare, o ceașcă de cafea poate promova literalmente o stare de spirit mai fericită.

Pe lângă faptul că este un stimulent, cofeina din cafea este și un diuretic. Deși anterior cafeaua era asociată cu deshidratarea, consumul de cafea nu deshidratează un adult în vârstă, dar poate crește nevoia de a urina. 

În cele din urmă, deși cofeina din cafea crește nivelul de dopamină din creier, crește și cortizolul, principalul hormon de stres. Cortizolul, responsabil pentru activarea răspunsului de luptă sau de zbor, crește ritmul cardiac, tensiunea arterială, glicemia, respirația și tensiunea musculară.

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te